FORM'A, formez, vb. I. Tranz. 1. A da fiinţă si formă unui lucru; a face. ♦ Refl. A lua fiinţă, a lua nastere. 2. A educa, a creste. 3. (Despre mai multe elemente) A alcătui, a compune. ♦ A constitui, a reprezenta. 4. A confecţiona forme de turnătorie, a îndeplini operaţia de formare. (2) - Din fr. former, lat. formare.
Sursă : DEX'98 (26773)  - zaraza_joe

F'ORMĂ, forme, s.f. 1. (Fil.: În corelaţie cu conţinut) Categorie care desemnează structura internă si externă a unui conţinut, modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces. ◊ Forme ale constiinţei sociale = forme distincte ale vieţii spirituale ale societăţii, care se deosebesc prin obiectul lor specific, prin funcţia lor socială specifică si prin modul specific de reflectare a existenţei sociale (filozofia, morala, arta, stiinţa etc.). ♦ (Geom., Fiz., Tehn.) Aspectul unei figuri în care nu se ţine seamă de mărimea ei. 2. Înfăţisare, aspect (extern), contur, siluetă. ◊ Expr. A fi în formă = a fi, a se găsi în ceele mai bune condiţii (fizice si intelectuale). ♦ (Sport) Stare de maximă capacitate de efort a organismului, obţinută prin antrenament, disciplină, viaţă sportivă etc. 3. (Geogr.: în sintagma) Formă de relief = neregularitate a suprafeţei pământului, rezultat al interacţiunii agenţilor geografici interni si externi. 4. Totalitatea mijloacelor de exprimare a conţinutului unei opere artistice. ♦ Totalitatea mijloacelor de expresie (melodie, ritm, armonie etc.) care contribuie la redarea conţinutului de idei si de sentimente al unei compoziţii muzicale; structura unei compoziţii muzicale. 5. Fel, chip, mod. 6. Mod de organizare, de conducere politică, socială etc. ◊ Formă de guvernământ = mod de organizare si de funcţionare a conducerii statului. 7. Dispoziţie de procedură (care poate atrage anularea unui act sau a unei hotărâri judecătoresti). ◊ Loc. adv. De (sau, rar, pentru) formă = de ochii lumii, pentru a salva aparenţele; formal (1). 8. (Lingv.) Complex de sunete prin care se exprimă un sens; aspectul exterior al unui cuvânt pentru a exprima o valoare sau o funcţie gramaticală. 9. Vas, tipar, model care serveste pentru a da unor materiale o anumită înfăţisare, un anumit aspect exterior. ♦ (Tehn.) Piesă prevăzută cu o cavitate de o anumită înfăţisare în care se toarnă un material si care reprezintă negativul obiectului obţinut prin turnare. ♦ (Tipogr.) Pagină de zaţ completată de jur împrejur cu material de albitură si închisă într-o ramă metalică, gata de a fi introdusă în masina de tipar. - Din fr. forme, lat. forma.
Sursă : DEX'98 (26788)  - zaraza_joe

F'ORMĂ s. v. brutărie.
Sursă : Sinonime (184623)  - siveco

F'ORMĂ s. 1. v. configuraţie. 2. contur, (fig.) relief. (A început să capete ~.) 3. v. expresie. (A dat ~ gândurilor sale.) 4. v. siluetă. 5. v. calapod. 6. tipar. (Toarnă fonta în ~.) 7. (LINGV.) formă hiper-corectă = hipercorectitudine, hiperurbanism. 8. v. variantă. (~ lexicală.) 9. v. mod.
Sursă : Sinonime (184622)  - siveco

FORM'A vb. 1. v. fasona. 2. v. alcătui. 3. v. constitui. 4. a constitui, a fi, a însemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esenţială a lucrării.) 5. a crea, a pregăti. (~ cadre de speci-alisti.) 6. v. educa.
Sursă : Sinonime (184607)  - siveco

form'a vb., ind. prez. 1 sg. form'ez, 3 sg. si pl. forme'ază
Sursă : DOR (246961)  - siveco

f'ormă s. f., g.-d. art. f'ormei; pl. f'orme
Sursă : DOR (246988)  - siveco

F'ORM//Ă ~e f. 1) Expresie exterioară determinată de un anumit conţinut. 2) Aspect exterior al unui obiect. ~ sferică. ◊ (A fi) în ~ a se afla în condiţii fizice bune. 3) Totalitate a mijloacelor de expresie, folosite la redarea conţinutului de idei al unei opere de artă. ~ artistică. 4) lingv. Latura materială a unităţilor de limbă. ◊ ~ gramaticală aspect luat de un cuvânt pentru a exprima un sens gramatical. 5) Model stabilit. Act întocmit după toate ~ele. 6) Mod de conducere. ~ de stat. 7) fig. Aparenţă care este în contradicţie cu conţinutul interior. 8) Piesă confectionată dintr-un material dur, în care se toarnă un amestec pentru a-i da o anumită configuraţie. ~ de turnătorie. [G.-D. formei] /<fr. forme, lat. forma
Sursă : NODEX (335237)  - siveco

A SE FORM//'A mă ~'ez intranz. A-si lua începutul; a lua nastere; a lua fiinţă. /<fr. former, lat. formare
Sursă : NODEX (335220)  - siveco

A FORM//'A ~'ez tranz. 1) A face să se formeze. 2) A dezvolta prin acţiuni constiente si sistematice de instruire si educare. 3) (metale sau aliaje în stare lichidă) A turna într-un tipar (pentru a da o formă). /<fr. former, lat. formare
Sursă : NODEX (335219)  - siveco